Da. Astăzi sunt un om prost. Mai sunt și astfel de zile. Nu știu cum m-am trezit …că m-am trezit cu așteptări. Nu e de la ce am visat, că am visat că îmi curgea chiuveta. Nu e nici de la ce am auzit, că am zile de când nu mai urmăresc știrile. Nici de la soacră, că nu e genul. Cred că e de la oboseală. Mă obosește stagnarea, lipsa de variante și mai ales condiționările. Mă obosește ideea că trebuie să renunț, că nu se poate, că nu acum. Așa că iau poziția gânditorului și voi învăța de la Nimic. Unde nu e nimic, totul e posibil.
